În practica mea din ultimul deceniu în domeniul malpraxisului medical am constatat că, în majoritatea cazurilor de malpraxis medical supuse analizei medico-legale și judiciare, este dificil de stabilit atât standardul terapeutic de îngrijire și tratament pentru diferite simptomatologii și afecțiuni, pe care medicul este obligat să îl respecte, potrivit legii (art. 666 din Legea nr. 95/2006), cât și dacă acest standard a fost respectat.
Standardele terapeutice pot fi regăsite, de regulă, în ghiduri de practică aprobate la nivel național, iar în lipsa unor astfel de ghiduri, standardul medical aplicabil va fi cel recunoscut de comunitatea medicală a specialității respective.
În acest context, începând de astăzi voi publica rezumatul celor mai relevante spețe judiciare de malpraxis medical în care am calitatea de avocat al părților, pentru a aduce la cunoștința pacienților și medicilor diferite situații medicale care au generat litigii de malpraxis medical, având speranța că astfel vor putea fi prevenite alte acte de malpraxis medical similare.
Consider că acest demers practic va putea conduce la soluționarea corectă a spețelor judiciare sau extrajudiciare de malpraxis medical și, în timp, va contribui semnificativ la îmbunătățirea practicii medicale din unitățile sanitare din România, în măsura în care și cititorii se vor implica și vor oferi păreri argumentate cu privire la aceste cazuri.
Intoxicație acută etanolică și agitație psihomotorie
Termeni de referință: intoxicație cu alcool, agitație pshiomotorie, Propofol, tratament greșit, administrare tratament fără supravegherea medicului, stop cardio-respirator, hipoxie severă, deces, ucidere din culpă.
Starea de fapt
- În data de 15.01.2023, Ovidiu P., în vârstă de 46 de ani, cetățean român, medic stomatolog cu rezidență și loc de muncă în Belgia, se află în incinta aeroportului din Cluj-Napoca și urmează să călătorească cu avionul spre reședința sa din străinătate, după ce participase cu o zi în urmă la o nuntă în Vatra Dornei.
- Lui Ovidiu îi este refuzată îmbarcarea în aeronavă deoarece acesta este în stare de ebrietate și adresează cuvinte jignitoare celorlalți pasageri. La fața locului ajunge un echipaj de poliție, iar ulterior se dispune transferarea sa la camera de primiri urgențe a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca cu o ambulanță SMURD.
- În jurul orei 15:30, pacientul este preluat de medicul specialist de medicină de urgență, Ioana C., iar în urma investigațiilor clinice și paraclinice efectuate, aceasta stabilește următoarele diagnostice: intoxicație acută etanolică, agitație psihomotorie și tulburări de comportament și începe să-i administreze pacientului cantități semnificative de Propofol (anestezic general intravenos cu durată scurtă de acțiune și cu o instalare rapidă, totuși cu risc de declanșare a stopului cardiac), precum și Controloc, ser fiziologic, glucoză și vit. B1 și B6.
- La aproximativ o oră de la admisia în CPU, medicul decide transferarea pacientului la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, secția Psihiatrie I, fără a avea acordul unității primitoare, la mica înțelegere cu un asistent medical al S.A.J. Cluj, Darius B. Înainte de predarea pacientului pentru transfer, medicul mai dispune administrarea unei doze de Propofol pacientului, iar apoi îi înmânează asistentului o seringă cu Propofol cu recomandarea de a-i administra substanța pe durata transportului dacă pacientul devine agitat.
- La foarte scurt timp de la începerea deplasării cu ambulanța, pacientul devine agitat, iar asistentul îi administrează o doză de Propofol și îl sedează. După încă 3 minute, ambulanța ajunge în curtea secției de Psihiatrie I, iar asistentul îl lasă pe pacient singur în ambulanță sub supravegherea ambulanțierului, pentru a găsi un medic psihiatru dispus să îl preia pe pacient.
- În timp ce asistentul se află în clădirea spitalului, este sunat de ambulanțier pentru a-l informa că a început să scadă pulsul pacientului. Auzind asta, asistentul fuge repede spre ambulanță și găsește pacientul bradicardic și în gaspinguri (respirații agonice ce prevestesc stopul cardio-respirator), în eminență de SCR, motiv pentru care începe manevrele de resuscitare și solicită prin dispecerat o ambulanță cu medic în sprijin.
- Echipajul de ambulanță cu medic sosește la caz și continuă manevrele de resuscitare inițiate de asistent, inițial cu succes. În timpul reevaluării, pacientul intră din nou în SCR și este din nou resuscitat, iar apoi transportat la spital. Din nefericire, pacientul a suferit leziuni hipoxic-ischemice ireversibile în urma primului SCR resuscitat prelungit, iar în data de 28 ianuarie 2023 decedează în spital.
- I.M.L. Cluj a efectuat autopsia medico-legală a cadavrului (vezi raportul de necropsie), și a stabilit că decesul a avut ca și cauză principală leziunile hipoxic-ischemice ireversibile: Totodată, expertiza necropsică a stabilit că nu există deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale pe parcursul internărilor (inclusiv cea de la Spitalul Municipal).
- Ulterior, organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către S.J.M.L. Suceava pentru a se stabili dacă există deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale și legătură de cauzalitate între aceste deficiențe și deces, expertiza fiind în desfășurare la acest moment. Opinia mea despre caz, în calitate de apărător ales al sorei victimei.
- Pe de o parte, consider că decesul lui Ovidiu a survenit ca urmare a conduitei medicale defectuoase a medicului Ioana C., care a administrat în mod greșit un sedativ anestezic pentru diagnosticele stabilite la admisie, când standardul terapeutic impunea administrarea unui sedativ hipnotic (Haloperidol).
Conduita defectuoasă constă și în aceea că medicul a înmânat și indicat asistentului medical de pe ambulanță să îi administreze pacientului Propofol pe durata transportului cu ambulanța, fără a fie supravegheat de un medic și fără a avea aparatură necesară pentru resuscitare în cazul apariției complicațiilor.
- În aprecierea mea, vinovat de producerea decesului este și asistentul medical Darius B., întrucât acesta i-a administrat pacientului un sedativ anestezic fără a fi supravegheat de un medic specialist, dar și pentru că a părăsit pacientul sedat în ambulanță, fără a se asigura că este supravegheat de un cadru medical.
- Probațiunea din dosarul penal în care se efectuează cercetări pentru infracțiunea de ucidere din culpă, relevă câteva aspecte de fapt greu de înțeles și explicat:
- a) Propofolul administrat pacientului în camera de primiri urgențe nu a fost documentat scriptic, substanța neregăsindu-se în lista de inventar a medicamentelor;
- b) medicul de urgență nu recunoaște că i-a înmânat seringa cu Propofol și indicat asistentului medical să îi administreze substanța pe durata transportului pe ambulanță – deși aceste aspecte sunt consemnate în fișa de urgență prespitalicească și confirmate de ambulanțier; de altfel, ambulanța nu avea în dotare această substanță;
- c) seringa cu Propofol nu a mai fost găsită, asistentul medical relatând că a predat-o echipajului care a venit în sprijin, aspect totuși infirmat de membrii echipajului;
- d) asistentul medical a declarat că pacientul era legat de patul de spital când a ajuns să-l preia, însă medicul de urgență infirmă acest aspect, iar în fișa de spitalizare nu se regăsesc consemnări referitoare la contenționarea pacientului.
