Menu
„În anul 2019, un pacient în vârstă de 49 de ani, ce suferise în luna septembrie o intervenție bariatrică (gastric sleeve) în cadrul unui spital privat din Târgu Mureș, a decedat după externare, la câteva zile de la intervenție, la un spital de stat din Deva, pe fondul apariției unor complicații postoperatorii (fistulă digestivă, peritonită) care puteau fi observate de medicul curant dacă ar fi menținut pacientul sub supravegherea sa directă în spital și l-ar fi monitorizat, conform practicii.
În prezent, dosarul penal având ca obiect uciderea din culpă a pacientului se află în curs de soluționare, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, în cauză efectuându-se mai multe expertize medico-legale până în 2024.
Aceste expertize au relevat existența unei culpe medicale în sarcina medicului chirurg care l-a operat pe pacient, reținându-se că externarea pacientului a fost prematură, fapt ce a determinat descoperirea tardivă a complicațiilor postoperatorii (fistulă digestivă, peritonită).
Organele de urmărire penală au dispus în anul 2023 clasarea dosarului, reținându-se că fapta nu e prevăzută de legea penală, însă, ca urmare a admiterii plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Deva, dosarul a fost retrimis la parchet pentru completarea cercetărilor.
În prezent, urmărim finalizarea probațiunii medico-legale în cursul urmăririi penale, întocmirea rechizitoriului și trimiterea în judecată, precum și condamnarea penală a medicului chirurg vinovat.”
„În luna august 2017, un pacient tânăr în vârstă de 22 de ani s-a prezentat la un spital de stat din Oradea cu simptomatologie specifică apendicitei acute. După o serie de investigații clinice și paraclinice, medicul chirurg a intervenit pentru excizarea apendicelui, dar intraoperator a găsit un bloc apendicular și nu a mai finalizat intervenția, iar după încă trei zile l-a externat pe pacient fără a efectua investigații suplimentare pentru stabilirea cauzei peritonitei localizate.
A doua zi de la externare, pacientul a fost internat în stare gravă la un spital privat din Oradea, cu peritonită generalizată – pe fondul patologiei de bază a pacientului, neinvestigată și nediagnosticată de medicul chirurg de la spitalul de stat.
După finalizarea examinărilor histopatologice, s-a descoperit că pacientul avea un diagnostic de limfom malign non Hodgkin (cancer limfatic) – afecțiune care a dus la apariția formațiunii tumorale decelate la prima operație.
În prezent, dosarul se află pe rolul Tribunalului Bihor, secția civilă, în cauză fiind efectuate mai multe expertize medico-legale care converg spre ideea de abatere de la standardul medical de îngrijire și tratament, prin aceea că nu au fost efectuate mai multe investigații (CT sau RMN) în timpul primei internări, pentru efectuarea unui diagnostic diferențial, în vederea împiedicării apariției complicațiilor care au pus în pericol viața pacientului.”
„În anul 2019 clientul nostru, un medic chirurg ortoped din Oradea, a operat o pacientă care suferise un traumatism la ski (fractură platou tibial). După intervenție, fractura pacientei nu s-a consolidat, fapt ce a condus ulterior la necesitatea reintervenției asupra fracturii.
Alegația pacientei este efectuarea unei intervenții chirurgicale de reducere a fracturii de platou tibial în mod defectuos, aceasta apreciind că medicul ortoped nu a ales procedura cea mai bună de tratament a acestei fracturi (platou tibial), producându-i astfel un prejudiciu semnificativ pacientei (necesitatea protezării).
Cauza se află în curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă. La ultimul termen de judecată s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se lămuri dacă există sau nu un malpraxis medical în acest caz.”
„În 2015, un pacient în vârstă de 52 de ani, diagnosticat cu diabet zaharat, s-a prezentat la un spital din Oradea pentru o infecție la un deget al membrului inferior, investigațiile au relevat prezența unei necroze la nivelul degetului membrului inferior, pentru care s-a decis amputarea degetului necrozat.
Cu ocazia acestei intervenții, pacientul a contactat o infecție bacteriană cu MRSA (stafilococ auriu rezistent la meticilină), care a condus la agravarea stării de sănătate a pacientului și a culminat câteva săptămâni mai târziu cu amputarea totală a membrului inferior în împrejurări suspecte.
După externare, pacientul a fost operat pentru revascularizarea membrului inferior cu o proteză femurală, ocazie cu care a suferit o infecție a plăgii operatorii și a protezei femurale cu aceeași bacterie MRSA, având același profil de rezistență precum cea contactată în Oradea.
Dosarul civil se află în faza de judecată în apel, la Tribunalul Cluj, în primă instanță fiind respinsă acțiunea reclamantului, stabilindu-se în esență că infecția nu a fost dobândită în spital, ci probabil în alte împrejurări. În momentul de față dosarul medical este analizat de Comisia superioară de medicină-legală.”
„În 2020, o pacientă în vârstă de 32 de ani a apelat la serviciile unui medic ginecolog dintr-un spital din Oradea, în cadrul programului național de screening al cancerului de col uterin, iar medicul i-a recomandat efectuarea unei test Babeș-Papanicolau.
Rezultatul testării, efectuate în laboratorul de anatomopatologie din interiorul aceluiași spital, a relevat prezența în probele biologice ale pacientei a unor celule suspecte de a fi maligne. Prin urmare, medicul anatomo-patolog a recomandat efectuarea unor testări suplimentare pentru stabilirea diagnosticului.
Totuși, medicul curant nu a urmărit rezultatul testării și a omis să o informeze pe pacientă despre acest rezultat și să îi recomande efectuarea investigațiilor suplimentare care ar fi permis diagnosticarea cancerului de col uterin mult mai devreme și întru-un stadiu tratabil. Acesta avea obligația legală de a întocmi și comunica pacientei biletul de trimitere pentru continuarea investigațiilor.
Legislația română privind programul național de screening al cancerului de col uterin prevedea la momentul respectiv că, în situația în care rezultatul testărilor Babeș-Papanicolau efectuate în cadrul programului era nefavorabil, medicii cu responsabilități erau obligați să anunțe pacienții cu rezultate nefavorabile ale analizelor histopatologice și să le întocmească bilet de trimitere pentru continuarea investigațiilor.
În lipsa informării sale de către persoanele responsabile, pacienta nu a efectuat nicio altă investigație și s-a prezentat la analize de control de rutină, abia în anul următor, ocazie cu care s-a descoperit prezența unei tumori pelvine de 7 cm. Diagnosticul a fost cel de cancer de col uterin în stadiul 4 – depășit terapeutic. În ciuda tuturor încercărilor terapiilor clasice sau alternative, pacienta a decedat în primăvara anului 2022 la un spital din Franța.
Dosarul penal, deschis la plângerea penală a mamei pacientei, se află în cercetare la parchet, urmând a fi administrate în cauză probe pentru stabilirea adevărului și tragerea la răspundere penală și civilă a persoanelor vinovate. Mama s-a constituit parte civilă în dosar cu o sumă considerabilă de bani, reprezentată de costurile tuturor tratamentelor medicale efectuate în Franța.”
„În anul 2020 o pacientă în vârstă de aproximativ 40 de ani a suferit o intervenție de augmentare fesieră într-un spital din București, iar postoperatoriu au apărut complicații reprezentate de migrarea materialului introdus în fese, în diferite părți ale corpului și abcese. Urmare a acestor complicații, pacienta a suferit mai multe intervenții pentru evacuarea lichidului fesier migrat în corp și a tratării abceselor apărute apoi.
Astfel, pacientei i s-a produs un prejudiciu estetic semnificativ, dar și un prejudiciu moral reprezentat de suferințele resimțise în aceste împrejurări de fapt
Documentația medicală a relevat lipsa totală a unor date referitoare la implantul inserat de medicul chirurg estetician în corpul pacientei. Societatea comercială care i-a furnizat pacientei implantul și serviciile chirurgicale nu deține acte de conformitate ale implantului folosit la intervenție.
Acțiunea civilă intentată de pacientă se judecă la Tribunalul București, în primă instanță, urmând să fie administrate probe pentru elucidarea cazului.”
„În anul 2022, o pacientă româncă, cu domiciliul în străinătate, a venit la părinți în România, pelând și la serviciile unei clinici stomatologice din Brașov pentru refacerea unei părți din dantură.
Pe lângă problemele legate de inexistența unui consimțământ informat în speță, pacienta a fost tratată superficial, în esență, medicii stomatologi au omis să trateze endodontic dinții pacientei înainte de protezare, fapt ce a determinat apariția unor complicații, care au condus mai apoi la pierderea unor dinți și la malocluzie.
Urmare a acestor greșeli, pacienta nu este nici în prezent vindecată, nu s-a reușit încă tratarea completă a malocluziei, motiv pentru care nici lucrările protetice nu s-au putut finaliza.
În aceste împrejurări, pacienta a reclamat civil cei doi medici stomatologici la Tribunalul Brașov pentru a o despăgubi cu sumele de bani cheltuite cu tratamentele stomatologice prezente și viitoare pentru repararea erorilor medicale comise de aceștia în luna iulie 2022. Victima a mai solicitat și plata unei sume de bani pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, reprezentat de suferințele psihice experimentate în perioada post malpraxis.
Procesul a debutat la Tribunalul Brașov, urmând a se administra probe pentru a se stabili existența malpraxisului și obligarea cadrelor medicale la plata prejudiciului către pacientă.”
Vezi și cazuri de malpraxis soluționate.
© tarau.ro (marcă înregistrată).
Marketing by 16.media.
