Malpraxis Medical

Consultanță juridică în cazuri de Malpraxis Medical

Ce este malpraxisul medical?

Dezvoltarea tehnologiei și a științei medicale au dus la descoperirea unor noi instrumente extrem de eficiente de diagnostic, cât și la descoperirea și îmbunătățirea tratamentelor medicale menite să ajute pacientul. Medicul a devenit responsabil în raporturile sale cu pacienții; el trebuie să se asigure că ia deciziile care au la bază cel mai bun rezultat pentru pacientul pe care îl tratează.

Astfel, se consideră că există un caz de malpraxis medical atunci când se constată că pacientul a suferit un prejudiciu (fizic, mental, emoțional, material etc.) pe care nu l-ar fi suferit dacă îngrijirea medicală care i s-a acordat nu ar fi fost neglijentă. Prejudiciul apare tocmai ca consecință a unei acțiuni neglijente sau necorespunzătoare.

Neglijența se poate referi la un diagnostic greșit, tratament sau îngrijire necorespunzătoare, nedepistarea afecțiunilor, lipsa intervenției etc.

Exemple de malpraxis medical:

  1. Diagnostic necorespunzător, sau incapacitatea de a oferi un diagnostic
    corect
  2. Interpretarea greșită sau chiar ignorarea analizelor de laborator
  3. Efectuarea unei operații care nu este necesară
  4. Erori de tehnică chirurgicală
  5. Administrarea unor medicamente necorespunzătoare prin tipul
    tratamentului sau al dozajului administrat
  6. Tratare necorespunzătoare
  7. Externare prematură
  8. Omiterea istoricului medical al pacientului
  9. Incapacitatea de a prescrie analizele necesare
  10. Incapacitatea de a recunoaște simptome
  11. Neîndrumarea pacientului spre un eșalon superior

Pentru ca să poată fi atrasă răspunderea juridică a medicului pentru comiterea
acestor tipuri de greșeli, este necesar ca actul medical defectuos să cauzeze
pacientului un prejudiciu, în concret, o vătămare a sănătății fizice și psihice sau a
integrității corporale a pacientului. În practică, cele mai des întâlnite greșeli
medicale, din neglijență, se comit în etapa de supraveghere postoperatorie a
bolnavului.

Pacientul și drepturile sale

Pacientul este persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate, potrivit legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului. Acestuia îi sunt garantate prin lege următoarele drepturi:

  1. Dreptul de a primi îngrijiri medicale
  2. Dreptul la confidențialitatea informațiilor și la viața privată
  3. Dreptul de acces la datele medicale personale
  4. Dreptul la o a doua opinie medicală
  5. Dreptul de a decide să nu mai fie informat
  6. Dreptul de a refuza un tratament sau o intervenție chirurgicală
  7. Dreptul și la servicii acordate de un medic acreditat
  8. Dreptul de a fi respectat ca o persoană umană
  9. Dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri cu demnitate

Nerespectarea drepturilor pacientului poate conduce la antrenarea răspunderii civile pentru malpraxis medical în următoarele situații: încălcarea confidențialității, lipsa informării prealabile, depășirea competențelor de către medic în acordarea îngrijirilor, practica neautorizată, necomunicarea dosarului de pacient, discriminarea pacienților, abandonul pacientului sau refuzul acordării asistenței medicale.

Ești victima unui caz de malpraxis medical? Completează formularul pentru o consultație gratuită.

Cine poate fi tras la răspundere?

Iată ce poți face dacă bănuiești că ești victima unui caz de neglijență medicală:

Este recomandat ca pacientul să solicite unității sanitare, în cadrul căreia a urmat tratamentul medical, documentele medicale referitoare la starea sa de sănătate şi la actele medicale efectuate pentru a le prezenta ulterior unui specialist. Modalitatea concretă prin care pacientul poate solicita aceste documente este completarea formularului „Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale„, prevăzut în anexa nr. 3 a Normei de aplicare a Legii 46/2003, și înregistrarea cererii la unitatea sanitară (spital sau clinică privată). Recomandăm completarea acestui formular în două exemplare, unul pentru unitatea sanitară și unul pentru pacient – care va fi vizat de înregistrare și ulterior păstrat de pacient (ca dovadă a înregistrării solicitării).

Pe lângă personalul medical (medici sau asistenți medicali), pot fi trași la răspundere și:

  1. Unitățile sanitare, fie odată cu personalul medical, în calitate de angajator, fie în nume propriu, pentru situațiile ce țin de defectarea unor aparaturi medicale, condiții improprii de funcționarea, folosirea medicamentelor și a instrumentelor trecute de termen, infecțiilor nosocomiale
  2. Producătorii de echipamente/medicamente, pentru eventuale defecte care provoacă prejudicii unui pacient care este supus unor proceduri medicale sau  tratamente medicale
  3. Cei care furnizează servicii către o unitate medicală, în cazul în care serviciile furnizate cauzează pacientului un prejudiciu
  4. Asigurătorul de răspundere profesională al cadrului medical și al unității sanitare, care au obligația legală de a încheia un contract de asigurare cu o firmă de asigurări și răspund pentru prejudiciile cauzate de asigurați în exercitarea actului medical

Ce poate face un pacient care este victima unui caz de malpraxis medical?

Poate fi dificil de stabilit dacă noi, sau cineva drag nouă a fost victima unui caz de malpraxis medical. Evoluția tehnologiei și a practicilor medicale moderne au dus la îmbunătățirea tratamentelor și a practicilor medicale pentru a asigura vindecarea pacientului, însă uneori rezultatele negative nu pot fi evitate. În plus, nu toate urmările neplăcute sunt cauzate de neglijență. Din păcate, sunt multe situații în care acțiunile unui cadru medical (sau lipsa lor) duc la vătămarea, sau chiar la decesul pacientului, iar în aceste situații cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere. Potrivit legii, victima unei greșeli medicale are dreptul să obțină despăgubiri materiale și morale pentru prejudiciile suferite. Pentru a fi despăgubită, victima trebuie să formuleze o acțiune civilă sau o plângere penală împotriva medicului care a greșit. În instanță trebuie dovedit – cu ajutorul expertizei medico-legale – că greșeala medicului a cauzat un prejudiciu pacientului.

Care sunt excepțiile care nu reprezintă o neglijență?

Există excepții în care personalul medical nu poate fi tras la răspundere chiar dacă pacientul a suferit un prejudiciu. Aceste excepții pot apărea în următoarele cazuri:

  1. Când există o situație de urgență în care medicul acționează cu bună-credință (în măsura competenței sale)
  2. Într-o situație de urgență când nu sunt disponibil medicii care ar avea competența necesară, astfel încât medicul acționează peste competența pe care acesta o are
  3. Când prejudiciul apare: din cauza lipsei echipamentului necorespunzător, complicațiilor neprevăzute, infecțiilor nosocomiale, efecte adverse, lipsa științei medicale din acel moment – acestea poartă numele de erori obiective
  4. Medicul nu este răspunzător pentru stabilirea diagnosticului în mod eronat, când datorită imperfecțiunilor tehnicii, acesta nu poate în mod obiectiv stabili diagnosticul corect (eroarea de fapt).

Pentru ca acțiunea civilă a pacientului să fie admisă, trebuie dovedite următoarele:

  1. A avut loc o încălcare a standardului de sănătate. Există anumite practici medicale recunoscute prin lege ca fiind practici corespunzătoare și universal acceptate de către profesioniștii din industria medicală. Aceste practici reprezintă standardul de sănătate. Pacientul are dreptul de a fi tratat de profesioniștii medicali în concordanță cu standardul de sănătate. Neglijența apare atunci când acest standard este încălcat.
  2. Vătămare rezultată din neglijență medicală. Simpla încălcare a standardului de sănătate de către un cadru medical nu este suficientă pentru ca o plângere de malpraxis sa fie considerată validă. Pacientul trebuie să facă dovada faptului că vătămarea a survenit în lipsa neglijenței, deoarece un rezultat nefavorabil nu reprezintă neapărat un caz de rea practică. Dacă există o vătămare fără neglijență, sau, dacă nu se poate face dovada existenței unui caz de neglijență nu există o plângere validă.
  3. Neglijența a provocat leziuni medicale grave. Costurile proceselor de judecată a cazurilor de practică medicală neglijentă sunt foarte ridicate, deoarece implică numeroși martori și specialiști din domeniul medical, plus numeroase ore în care aceștia depun mărturie. Pentru ca un caz să fie viabil, pacientul trebuie să facă dovada neglijenței medicale și legătura cauzală clară cu leziunile suferite. Pentru ca plângerea să fie validă, leziunile suferite trebuie să fi rezultat în: suferințe fizice și psihice, mentale (anxietate, depresie), pierderea venitului, eventuale dizabilități, suferință și îngreunarea traiului, cât și facturi medicale foarte scumpe.

Tipuri de consultanță juridică pentru malpraxis medical

Asistență juridică pentru victime

Cabinetul nostru formulează pentru victime cereri de chemare în judecată și plângeri penale împotriva medicilor sau spitalelor responsabile, și asistă și reprezintă în procese civile și penale victimele malpraxisului medical, în vederea obținerii unor despăgubiri juste.

Asistență juridică pentru medici

Oferim asistență juridică în procese civile sau penale medicilor și stomatologilor acuzați de comiterea unor greșeli în exercitarea profesiei de medic. Totodată, oferim consultanță juridică preventivă pentru a-i proteja pe aceștia de posibile litigii de malpraxis medical.

Asistență juridică pentru unitățile sanitare private

Spitalelor și clinicilor private le asigurăm consultanță juridică preventivă continuă atât pentru protecția persoanei juridice, cât și pentru personalul medical colaborator sau angajat, precum și servicii de reprezentare în procesele civile și penale intentate de pacienții clinicii.

Ultimele articole despre Malpraxis Medical:

Autopsia medico-legală

 Autopsia mai este cunoscută și sub denumirea de necropsie. Aceasta este o examinare a corpului unei persoane care a decedat pentru a determina, în principal, cauza medicală a morții. Autopsia este o procedură medicală care utilizează disecția, cu scopul de

Citește mai mult
Call Now Button