Starea de fapt
În anul 2019, după mai multe încercări eșuate de a rămâne însărcinată și o serie de investigații clinice și paraclinice, V. Claudia Laura a urmat două proceduri de reproducere umană asistată: inseminare intrauterină (IIU) și fertilizare in vitro (FIV), însă fără succes.
Cu toate acestea, pacienta a decis să mai urmeze o procedură FIV într-o clinică particulară din Oradea, având-o ca medic curant pe dr. H.A.C., medic primar obstetrică-ginecologie, iar la câteva luni după începerea procedurii, în data de 13.08.2021, sub anestezie generală și sub protecție antibiotică, dr. H.A.C. a efectuat o puncție ovariană sub control ecografic, reușind să extragă un număr de trei ovocite.
Pacienta a semnat cu acea ocazie 3 formulare de consimțământ informat, primul pentru includerea în procedura FIV, al doilea pentru procedura de puncție ovariană și ultimul pentru anestezia generală de scurtă durată.
În data de 26.11.2021, cu ocazia unui consult ecografic, dr. H.A.C. i-a relatat pacientei că examenul ecografic a relevat prezența unui folicul natural la nivelul ovarului drept și i-a recomandat, pentru următoarea zi, o puncție ovariană.
În următoarea zi, pacienta s-a prezentat la clinică, iar la scurt timp a fost anesteziată de dr. F. M. G. (anestezie generală de scurtă durată), iar apoi dr. H.A.C. a efectuat procedura de puncție foliculară la ovarul drept, sub ghidaj ecografic (puncție albă), cu toate că nu s-a procedat la luarea consimțământului informat scris pentru procedurile medico-chirurgicale efectuate.
Actul medical a durat aproximativ 30-45 de minute, incluzând și scurta perioada postoperatorie de aproximativ 20 de minute în care pacientei nu i-au fost monitorizați parametrii vitali în dinamică, iar apoi pacienta a fost externată fără nicio recomandare relativă la intervenția la care tocmai fusese supusă.
La aproximativ o oră de la externare, pacienta a început să resimtă dureri și crampe abdominale de o intensitate tot mai mare, fără a bănui că ar fi vorba de vreo complicație. Pe fondul degradării stării de sănătate pacienta a luat legătura telefonică atât cu o asistentă din clinică, cât și cu medicul curant, și le-a relatat despre durerile abdominale, precum și faptul că i-a scăzut tensiunea la 96/64 mmHG, însă ambele cadre medicale i-au recomandat să își administreze medicamentație antiinflamatoare (Nurofen și Nospa). Spre miezul nopții, pacienta a avut un episod de leșin, motiv pentru care soțul acesteia a chemat o ambulanță care a transportat-o la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice, s-au stabilit diagnosticele de abdomen acut chirurgical, șoc hemoragic, hemoperitoneu post puncție foliculară și trombofilie, pentru care s-a intervenit chirurgical, sub anestezie generală, practicându-se laparotomie, în urmă căreia s-au evacuat aproximativ 800 ml sânge din cavitatea peritoneală. După drenaj s-a observat o sângerare activă la nivelul ovarului drept, motiv pentru care s-a practicat hemostaza (oprirea hemoragiei), iar după câteva zile de îngrijiri și tratament pacienta a fost externată.
Acest eveniment nefericit a condus inițial la temporizarea procedurii de embriotransfer, iar mai apoi la abandonarea procedurii FIV din cauza traumelor psiho-emoționale suferite de pacientă.
Procesul civil
Pacienta a considerat că este victima unui malpraxis medical – constând în efectuarea procedurilor medicale fără acordul său informat, precum și supravegherea/monitorizarea deficitară după puncția foliculară și anestezie, respectiv externarea prematură.
Drept urmare, pacienta s-a adresat Judecătoriei Oradea cu o acțiune în răspundere civilă profesională a celor două cadre medicale care au efectuat anestezia, respectiv puncția ovariană în data de 27.11.2021 și a unității sanitare private în cadrul căreia cei doi medici își desfășurau activitatea, solicitând obligarea acestora la plata unor despăgubiri morale substanțiale pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate acesteia.
În cursul cercetării judecătorești s-au administrat o serie de probe, dintre cele mai importante fiind înscrisurile medicale, expertiza medico-legală a S.M.L. Bihor și avizele Comisiei de avizare din cadrul I.M.L. Timișoara și Comisiei superioare medico-legale, precum și opiniile expertale al experților medico-legali recomandați de părți.
În esență, expertiza efectuată de S.M.L. Bihor a concluzionat că actele medicale din 27.11.2021 s-au efectuat cu consimțământul informat al pacientei, în ciuda faptului că nu s-au produs probe scrise în acest sens, iar medicii au confirmat acest aspect în interogatorii, reținându-se că, în fapt, consimțământul din data de 13.08.2021 este valabil și pentru anestezia, respectiv puncția foliculară din 27.11.2021.
În ce privește supravegherea și monitorizarea postoperatorie, expertiza a relevat că nu există deficiențe în această etapă a tratamentului, întrucât monitorizarea prelungită este necesară doar în cazurile în care este diagnosticată o sângerare precoce, iar externarea a fost astfel oportună. Finalmente, expertiza a concluzionat că pacientei nu i-a fost pusă în primejdie viața ca urmare a sângerării masive produse după puncția ovariană. Opinia expertală a expertului recomandat al medicilor a preluat în esență concluziile expertizei oficiale.
Expertiza S.M.L. Bihor și opinia expertului medicilor au fost avizate de cele două foruri de auto-control a sistemului de Medicină Legală, în schimb, opinia expertală a expertului recomandat de pacientă nu a fost avizată. Avizele comisiilor nu au fost motivate și nu au răspuns întrebărilor formulate de instanță la cererea pacientei, astfel încât nu putem cunoaște care au fost considerentele acestor avize.
Opinia expertului pacientei a relevat contrariul celor stabilite de expertiza oficială, concluzionând că procedurile din 27.11.2021 au fost efectuate fără consimțământul informat al pacientei, care era necesar în mod distinct de cele luate cu ocazia primei puncții ovariene. Pe de altă parte, expertul parte a identificat și deficiențe în acordarea asistenței medicale, constând în supravegherea și monitorizarea deficitară postoperatorie și a concluzionat că există legătură de cauzalitate între aceste deficiențe și complicațiile survenite în evoluție.
Judecătoria Oradea a efectuat o analiză superficială a mijloacelor de probă și a dispozițiilor legale referitoare la procedura consimțământului informat, și-a însușit întru totul concluziile expertizei S.ML. Bihor, avizate de forurile superioare, nu a mai analizat concluziile opiniei expertului recomandat de reclamantă și a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă.
Instanța a constatat că acordul informat pentru procedurile din 27.11.2021 a fost luat cu ocazia primei puncției ovariene din data de 13.08.2021, ignorând în totalitate dispozițiile art. 660 din Legea nr. 95/2006 și a reținut întru-totul concluziile expertizei S.M.L. Bihor referitoare la inexistența malpraxisului medical.
Lipsa analizei temeinice a probatoriului a condus la omisiunea de a observa că datele din literatura de specialitate (inclusiv bibliografia folosită la efectuarea expertizei SML Bihor) releva faptul că standardul terapeutic în cazul recoltării ovocitare presupune întotdeauna monitorizarea parametrilor vitali (tensiune arterială, alura ventriculară și saturația O2) ai pacientei post-puncție timp de aproximativ 2 ore înainte de externare, nu numai dacă apare sângerarea cum greșit a reținut instanța, precum și că procedura medicală a puncției foliculare implică o „atenție sporită în perioada de supraveghere post-puncție pe termen scurt și mediu”.
Un alt element de fapt și probatoriu care nu a fost analizat de instanță, și din care rezultă că a fost necesar a se lua consimțământul informat al pacientei cu ocazia puncției și anesteziei, este cel referitor la încercarea rușinoasă a medicilor intimați de a-și acoperi greșeala efectuării actului medical fără consimțământul informat al pacientei în data de 27.11.2021.
Astfel, în cuprinsul înscrisului „Acordul pacientului informat” pentru procedura de puncție ovariană din data de 13.08.2021 se poate observa că a existat o încercare de a acoperi omisiunea intimatei de a lua acordul informat anterior puncției ovariene din 27.11.2021, prin aceea că sub data intervenției din data de 13.08.2021 s-a completat și data și ora puncției foliculare din 27.11.2021, cu un pix de culoare și intensitate diferită.
Același modus operandi s-a observat și în cazul consimțământului pentru anestezie, în cuprinsul înscrisului „Formular de consimțământ pentru anestezie generală și/sau regională”, întocmit pentru anestezia efectuată anterior efectuării puncției ovariene din 13.08.2021 în cuprinsul căruia s-a încercat acoperirea omisiunii medicului anestezist F.M.C. de a lua acordul informat al subsemnatei anterior administrării anesteziei din data de 27.11.2021. Astfel, în cuprinsul consimțământul exprimat de subsemnata la anestezia din data de 13.08.2021, anterioară puncției foliculare, peste parafa aplicată de medicul anestezist G. I. care a efectuat anestezia în data de 13.08.2021, a fost aplicată parafa și semnătura medicului intimat F.M.G. și s-a menționat și data de 27.11.2021, însă la capitolul „îmi mențin dreptul de a anula acest consimțământ înainte de administrarea anesteziei”.
Pacienta a formulat cale de atac împotriva acestei sentințe civile, apelul urmând a fi judecat de Tribunalul Bihor. În apel am solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale având în vedere existența unor neclarități și contradicții în concluziile și considerentele expertizei oficiale, precum și contradicțiile dintre expertiza oficială și opinia expertului recomandat de pacientă.
Opinia mea, în calitate de avocat al pacientei, este că în acest caz este mai mult decât evident că pacienta nu a fost informată despre complicațiile procedurii puncției ovariene și astfel nu a putut suspecta la timp apariția sângerării, fapt ce a determinat instalarea șocului hemoragic și punerea în primejdie a vieții pacientei.
Astfel, nu s-a produs transferul riscurilor și complicațiilor procedurii puncției ovariene, printre care și sângerarea, de la medic la pacient, motiv pentru care cei doi medici sunt responsabili pentru complicațiile survenite în evoluție, cea mai mare culpă aparținând medicului care a efectuat puncția.
Pe de altă parte, apreciez că supravegherea postoperatorie a fost deficitară, sub termenul recomandat în literatura de specialitate, de 2 ore, fapt ce a împiedicat depistarea precoce a sângerării ovariene și aplicarea tratamentului necesar pentru împiedicarea dezvoltării complicațiilor secundare. A existat o evidentă punere în primejdie a vieții, întrucât în lipsa celor două transfuzii de sânge pacienta ar fi decedat.
În ce privește expertiza S.M.L. Bihor și avizele forurilor superioare, consider că acestea au fost efectuate pro causa, cu denaturarea adevărului faptic și științific, iar concluziile false ale acestor acte medico-legale au fost folosite de Judecătoria Oradea la pronunțarea hotărârii.
Am ales prezentarea acestei spețe pentru a scoate în evidență importanța informării pacientului de către medic, anterior efectuării unor intervenții medicale cu risc, cu privire la riscurile și complicațiile ce pot surveni în perioada postoperatorie, informare care poate conduce la diagnosticarea și tratarea precoce a complicațiilor și, de multe ori, la salvarea vieții pacientului.
Documente relevante:
