Malpraxisul medical constă într-o neglijență/greșeală imputabilă unui furnizor de servicii medicale – medic, stomatolog, farmacist, tehnician, asistentă, spital de stat sau privat, clinică privată – al cărui comportament profesional a deviat de la standardul stabilit în respectivul domeniu pentru persoanele cu o pregătire și experiență similare, și a cauzat un prejudiciu pacientului.
În situația în care un pacient este de părere că a fost victima unui act medical defectuos, acesta poate apela la justiție pentru a solicita tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de prejudiciul cauzat acestuia.
Principale căi juridice la care poate apela victima actului de malpraxis judiciar pentru a obține o justă despăgubire pentru prejudiciul suferit sunt:
- Acțiunea în răspundere civilă delictualăpoate fi formulată împotriva medicului suspectat de comiterea unei greșeli medicale și a unității sanitare angajatoare (spital public sau privat)
În cazul în care pacientul suferă o vătămare ca urmare a unui act medical defectuos (diagnostic eronat, operație greșită, tratament defectuos, etc. ), acesta are posibilitatea de a se adresa judecătoriei de la domiciliul medicului responsabil de malpraxisul medical pentru a se dispune obligarea medicului și a spitalul angajator în care s-a comis greșeala medicală la plata unor despăgubiri apte să repare prejudiciul material și moral suferit.
Deosebit de important este că cererea de chemare în judecată trebuie introdusă la instanța civilă competentă în termenul general de prescripție de 3 ani (art. 2517 Cod civil), termen care curge de la data când victima a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel ce răspunde de ea.
Spre exemplu, pacientul suferă o intervenție chirurgicală de apendicectomie (apendicită), iar la câteva săptămâni de la operație survine o complicație – peritonită generalizată – pe fondul unei greșeli de conduită chirurgicală, și este din nou operat pentru împiedicarea apariției sepsisului. După cea de-a doua intervenție chirurgicală, pacientul este externat, primind un bilet de externare în care este menționată complicația postoperatorie de peritonită generalizată post-apendicectomie.
În acest caz, momentul de la care curge termenul de prescripție de 3 ani va fi data ultimei externări, respectiv momentul în care pacientul a cunoscut atât persoana responsabilă, cât și paguba (complicația de peritonită) și nu momentul efectuării primei operații.
Fazele unui proces civil de malpraxis sunt următoarele: primă instanță la judecătorie, apelul la tribunal și recursul la curtea de apel, iar durata medie de soluționare a unui asemenea litigiu este de aproximativ 3 ani.
- Formularea unei plângeri penale împotriva medicul suspectat de malpraxis medical
Există situații în care, în urma actului medical greșit efectuat, pacientul suferă una din vătămările prevăzute de art. 194 Cod Penal (infracţiunea de vătămare corporală):
- o infirmitate;
- leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
- un prejudiciu estetic grav și permanent;
- avortul;
- punerea în primejdie a vieții persoanei.
În asemenea împrejurări, victima se poate adresa organelor judiciare penale (parchetul de pe lângă judecătorie sau poliția) de la locul comiterii actului medical defectuos sau locul în care s-a produs urmarea. Astfel, pacientul va putea formula o plângere penală scrisă împotriva medicului responsabil, solicitând organelor judiciare tragerea la răspundere penală a acestuia pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În cat timp se poate depune plângere penală pentru malpraxis?
Termenul de introducere a plângerii este de 3 luni de la data la care pacientul a aflat de comiterea faptei (art. 296 alin. 1 Cod procedură penală).
În cadrul procesului penal, persoana vătămată va putea formula o constituire de parte civilă până la începerea cercetării judecătorești (art. 20 alin. 1 Cod procedură penală), prin care va solicita repararea prejudiciului material și moral cauzat prin comiterea infracțiunii – solicitând obligarea inculpatului – responsabil de malpraxis medical și a spitalului angajator la plata unor sume de bani. Pentru a putea solicita și obligarea spitalului la plata prejudiciului, alături de cadrul medical responsabil, persoana vătămată trebuie să solicite încă din cursul urmăririi penale introducerea în procesul penal a spitalului angajator, în care a avut loc malpraxisul, în calitate de persoană responsabilă civilmente.
Atunci când pacientul decedează în urma actului medical greșit, rudele acestuia au posibilitatea de a formula o plângere penală pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, aceștia având calitatea de persoane vătămate în dosar.
Și în caz de ucidere din culpă, persoanele vătămate trebuie să introducă plângerea la parchetul de pe lângă judecătorie sau poliția de la locul comiterii actului medical defectuos sau locul în care s-a produs decesul pacientului.
Spre exemplu, dacă un pacient este operat la Cluj-Napoca, iar după externare acesta pleacă în localitatea de domiciliu, Satu-Mare unde, în urma apariției unor complicații, acesta decedează, plângerea va putea fi introdusă fie la Parchetul de pe lângă Judecătoria-Cluj-Napoca sau I.P.J. Cluj, fie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu-Mare sau I.P.J. Satu-Mare.
Rudele pacientului decedat au posibilitatea formulării unei constituiri de parte civile în aceleași condiții precum cele prezentate la infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
Fapta de ucidere este urmărită din oficiu, astfel că nu există un termen de introducere a plângerii penale de către rudele sau aparținătorilor victimei, însă trebuie precizat că este recomandat ca plângerea să fie introdusă cât mai aproape de data decesului, în principal, din rațiuni probatorii.
Fazele procesului penal în cazul unui malpraxis medical sunt: urmărirea penală, efectuată de organele de urmărire penală (procuror și polițist), primă instanță la judecătorie și apelul la curtea de apel. Durata medie de soluționare a unui dosar penal este de aproximativ 3-4 ani.
Sursă imagine: Pixabay
