Efectuarea unui intervenții bariatrice fără consimțământul informat al pacientului | Pastila de malpraxis # 6

Starea de fapt

Pacientul Adrian, originar din Sfântu Gheorghe, în prezent cu reședința în Anglia, s-a confruntat cu probleme de control al greutății încă din copilărie, iar la vârsta de 22 ani a ajuns să cântărească aproximativ 150 de kilograme la o înălțime de 1,83 metri.

Deși a mai urmat nenumărate diete în perioada următoare, nu a reușit să slăbească, motiv pentru care a decis să apeleze la chirurgia bariatrică [1] pentru a-l ajuta să scadă în greutate. Astfel, în anul 2008, lui Adrian i-a fost montat un inel gastric într-un spital din Timișoara. În anul 2012 Adrian a decis suprimarea inelului gastric deoarece dispozitivul  îi crea dificultăți de alimentare și nici nu a condus la o pierdere în greutate semnificativă, însă în următorii ani, Adrian a început din nou să ia în greutate.

În anul 2016, Adrian a atins iar pragul critic de 150 de kilograme, drept urmare a decis să efectueze un Gastric sleeve în speranța că această procedură bariatrică va conduce la rezultatul dorit. Intervenția a fost realizată de un medic chirurg general cu competențe în chirurgia bariatrică într-un spital privat din Arad. În primele luni Adrian a reușit să slăbească aproximativ 25 de kg, însă ulterior a ajuns la greutatea inițială de aproximativ 150 de kilograme.

La începutul anului 2021, Adrian a decis să realizeze o nouă intervenție bariatrică, la sugestia medicului chirurg care l-a operat în anul 2016, care i-a relatat telefonic informații succinte privind intervenția bariatrică propusă, de Bypass gastric [2], asigurându-l pe pacient că procedura aceasta este mult mai eficientă pe termen lung în comparație cu celelalte intervenții bariatrice.

În data de 6 martie, medicul chirurg îi transmite pacientului prin e-mail un Manual al pacientului cu obezitate din anul 2017 conceput de unitatea sanitară în care urma să aibă loc intervenția, în care erau prezentate patologia obezității și operațiile acreditate de comunitatea științifică pentru tratamentul obezității, printre care se regăsea și Bypass-ul gastric și complicațiile acestui tip de intervenție, fără a fi specificat riscul de dezvoltare a unor probleme neurologice grave.

În luna aprilie 2021 Adrian a fost supus inițial unor investigații preoperatorii, iar în data de 20.04.2021 s-a prezentat la unitatea sanitară privată din Arad pentru operație. Înainte de intervenție, Adrian a fost vizitat de către o asistentă medicală care i-a înmânat mai multe documente pentru semnare, fără a-i prezenta alte detalii referitoare la conținutul acestor înscrisuri.

Singurul contact al medicului chirurg cu pacientul anterior intervenției a avut loc când medicul a venit în vizită la unul dintre pacienții care urma să intre în operație înainte de Adrian, ocazie cu care medicul l-a văzut pe acesta foarte speriat și i-a spus să se liniștească pentru că va fi bine.

Intervenția chirurgicală laparoscopică a început la ora 13:10, practicându-se Bypass gastric pe ansă în Omega [3] (sau one loop Gastric bypass) și s-a finalizat la ora 14:30. În timpul operației, pacientul a suferit un stop cardio-respirator care din fericire a fost resuscitat în timp util, iar în ziua următoare a fost transferat într-o altă unitate sanitară privată din Sibiu pe secția de cardiologie, suspectându-se un infarct miocardic acut. Totuși, investigațiile efectuate pe parcursul internării au exclus patologia coronariană suspectată, iar în 24 aprilie Adrian a fost externat la domiciliul din România.

În perioada următoare, pacientul a urmat indicațiile postoperatorii privind alimentarea, însă după ce s-a întors în țara de reședință au debutat tulburările digestive. Astfel, Adrian nu putea asimila alimentele pe care la consuma, eliminându-le la foarte scurt timp după ce le ingera. În contextul acestor tulburări digestive, au apărut și problemele de mobilitate și de vorbire, Adrian petrecând cea mai mare parte a timpul în pat, resimțind totodată și o stare depresiv-anxioasă.

Văzând că starea sa de sănătate se deteriorează, pacientul a luat legătura cu medicul chirurg și i-a relatat despre complicațiile apărute în urma intervenției efectuate de acesta în 2021, iar recomandarea medicului a fost de administrare a unor vitamine injectabile în contextul existenței unei avitaminoze. Cu toate că a urmat această recomandare, starea de sănătate a pacientului a rămas în continuare precară, a avut în continuare scaune diareice, balonare, dureri abdominale, precum și probleme de mobilitate și de echilibru.

În aceste împrejurări, începând cu luna august 2021, Adrian a revenit în România pentru a efectua investigații medicale în vederea stabilirii unui diagnostic pentru complicațiile survenite postoperator. În urma investigațiilor pluridisciplinare efectuate în perioada august-octombrie 2021, Adrian a fost diagnosticat cu polineuropatie sezorială [4] axonală stadiu I pe fondul unui sindrom de malabsorbție post bypass gastric.

În perioada următoare m-am întors la reședința din Anglia și pacientul a continuat investigațiile medicale în Anglia, unde s-a stabilit diagnosticul de mielopatie secundară deficitului de vitamine ca urmare a operației de bypass gastric din aprilie 2021. La recomandarea medicului neurolog a început să urmeze un program de recuperare prin fiziokinetoterpie, pentru a-și recupera capacitatea de deplasare.

În vara anului 2022, Adrian a fost consultat și examinat într-un spital privat din București, fiind confirmate diagnosticele anterioare și i s-a recomandat instalarea jejunostomiei [5] de alimentație și ulterior revizia operației de gastric bypass. Astfel, în data de 7 septembrie 2022 pacientului i s-a montat chirurgical laparoscopic o jejunostomie de alimentație, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă în următoarele 9 luni cu o bună toleranță a alimentației. Revizia operației de gastric bypass a fost amânată până în momentul în care starea de sănătate a pacientului va deveni stabilă.

În perioada următoare, deși simptomatologia digestivă a remis, problemele neurologice și psihice ale pacientului au persistat și sunt manifeste și astăzi. Astfel, Adrian nu se poate deplasa fără ajutor, are dificultăți de menținere a echilibrului, în condițiile în care acesta este căsătorit și are 3 copii minori în îngrijire, dintre care unul este diagnosticat cu o tulburare de spectru autist.

Teama l-a împiedicat pe pacient să efectueze revizia Bypass-ului gastric până în prezent, acesta având acum o greutate de 100 kilograme.

Procesul civil

În anul 2024, pacientul a decis să acționeze în judecată medicul chirurg și clinica în care s-a efectuat intervenția de Bypass gastric pe motiv medicul chirurg nu a respectat obligația legală de informare a pacientului anterior intervenției de Bypass gastric cu privire la toate potențialele riscuri ale acestei intervenții, în special riscul de a dezvolta o neuropatie gravă, precum cea dezvoltată în evoluție.

Drept urmare, pacientul a solicitat obligarea pârâților la plata unor sume de bani cu titlu despăgubiri materiale și morale, considerând că în speța de față nu a fost transferat riscul de dezvoltare a neuropatiei grave de la medic la pacient și astfel medicul și clinica răspund pentru acest prejudiciu corporal și cele conexe.

În apărare, medicului chirurg și clinica privată au susținut că pacientul a fost informat corect înainte de operația din 2021, dovada fiind faptul că acesta a primit de la medic cu câteva săptămâni înainte de operație acel Manual al pacientului cu obezitate din 2017, în care se regăseau toate informațiile referitoare la procedura ce urma a fi efectuată, inclusiv riscurile sale.

Pe de altă parte, pârâții au afirmat că pacientul nu a respectat recomandările postoperatorii de monitorizare și nici cele privind alimentația sau consulturile postoperatorii, motiv pentru care a dezvoltat un deficit de proteine și vitamine, care mai apoi au condus la apariția neuropatiei.

În fața Tribunalului Arad au fost interogați atât medicul chirurg, cât și pacientul și au fost audiați doi martori propuși de pacient pentru dovedirea întinderii prejudiciului nepatrimonial.

Cu ocazia interogatoriului, medicul chirurg a recunoscut că nu l-a informat pe pacient despre posibilitatea apariției unei neuropatii grave, întrucât această complicația nu este un frecvent. Totodată, a indicat că în fapt informarea pacientului anterior intervenției bariatrice a fost efectuată prin transmiterea manualului pacientului cu obezitate, precum și că formularul de consimțământ informat din ziua operației a fost unul superficial. Finalmente, a acuzat pacientul de nerespectarea recomandărilor postoperatorii referitoare la alimentație și consulturile periodice, invocând acest comportament ca și cauză a apariției problemelor neurologice.

Pacientul a declarat la interogatoriu că dacă ar fi cunoscut că există posibilitatea de a ajunge paraplegic în urma operației, nu ar mai fi recurs la această procedură, dat fiind contextul său familial.

În cursul judecății, nu s-a efectuat expertiza medico-legală solicitată de pacient pentru a dovedi, în principiu, că există legătură de cauzalitate între intervenția bariatrică și complicațiile survenite în evoluție. Instanța l-a decăzut din această probă pe motiv că nu a achitat onorariul medicilor specialiști solicitați de Medicina-legală pentru emiterea unor opinii de specialitate, în cuantum total de 6.000 lei, care în opinia pacientului a fost stabilit în mod nelegal.

Hotărârea Tribunalului Arad a fost pronunțată în luna aprilie 2026, fiind respinsă acțiunea pacientului ca neîntemeiată, apreciind că pacientul a fost corect și complet informat anterior operației.

Tribunalul a reținut că manualul de bariatrie transmis pacientului cu mai mult de o lună înainte de operație face parte din etapa de informare a pacientului prealabilă intervenției, iar acesta conținea informații referitoare la malabsorbție și riscurile metodei bariatrice - carențe metabolice, inclusiv deficitul de vitamina B12.

Instanța a mai arătat că medicul pârât i-a comunicat telefonic reclamantului că poate dezvolta o neuropatie în urma intervenției de bypass gastric, însă nu i-a spus că poate să ajungă la paraplegie [6], întrucât această complicație nu este una frecvent întâlnită.

Deși a stabilit instanța că reclamantul nu a anticipat că un deficit de vitamina B12 ar putea conduce la probleme neurologice de gravitatea celor suferite, a reținut că gravitatea carenței apare a fi fost influențată de conduita postoperatorie a reclamantului, iar complicațiile neurologice (în special, mielopatia cervicală carențială) nu apar incluse ca fiind riscuri frecvente în acest tip de intervenții, în condițiile neefectuării unei expertize medico-legale. Totuși, instanța a recunoscut în considerente faptul că, în lipsa efectuării unei expertize medico-legale în cauză, a fost în imposibilitate de a stabili cu certitudine un element de fapt crucial pentru aflarea adevărului în cauză, și anume: cauza apariției complicațiilor postoperatorii neurologice, acestea putând fi cauzate atât de intervenția bariatrică în sine, cât și ca urmare a faptului că reclamantul nu a respectat indicațiile postoperatorii.

Pacientul a declarat apel împotriva acestei hotărâri în luna mai 2026, în esență considerând că instanța a aplicat greșit legea, respectiv dispozițiile referitoare la procedura consimțământului informat, adăugând practic la lege. Pacientul a invocat faptul că instanța a reținut în mod eronat că pacientul trebuie informat numai cu privire la riscurile potențiale frecvente, grave și previzibile în mod normal, deși potrivit art. 660 din Legea nr. 95/2006 și art. 6 din Legea nr. 46/2003, rezultă că pacientul are dreptul, iar medicul obligația de a-l informa pe pacient, printre alte, despre potențialele riscuri ale fiecărei proceduri, fără a fi specificat că trebuie expuse doar riscurile frecvente, grave și previzibile, precum greșit a reținut instanța.

Infra regăsiți hotărârea Tribunalul Arad anonimizată.

1. Chirurgia bariatrică presupune modificarea anatomiei sistemului digestiv, folosind diverse proceduri chirurgicale cu scopul de a ajuta organismul să obțină o greutate normală, într-un timp scurt.


2. Bypass-ul gastric este procedeul de chirurgie bariatrică care se caracterizează prin crearea unui rezervor gastric de mici dimensiuni și anastomozarea (stabilire chirurgicală a unei legături între două vase sangvine sau între două organe cavitare) acestuia la o ansă jejunală situată distal de prima porțiune a intestinului.


3. Într-un prim pas al intervenției chirurgicale se deconectează de stomac o porțiune gastrică cu un volum de circa 40 ml la care se anastomozează (se conectează) o ansă de intestin subțire, în continuitate la aproximativ 150-200 cm de la nivelul duodenului, deci porțiunea de intestin subțire scoasă din tranzit va măsura 150-200 cm. Alimentele vor străbate esofagul, mica pungă gastrică formată anterior și vor intra în intestinul subțire cu 150-200 cm mai departe de duoden. Duodenul și primii 150-200 cm de intestin subțire sunt astfel bypass-ați din tranzitul alimentelor.


4. O afecțiune caracterizată prin alterarea mișcărilor voluntare și involuntare precum și a sensibilității.


5. Intervenție chirurgicală în care jejunul este deschis la peretele abdominal, putând-se insera un cateter în jejun (segment al intestinului subțire), prin care, pentru o perioada scurtă de timp se pot introduce alimente sau alte substanțe.


6. Este paralizia parțială sau completă a părții inferioare a corpului (ambele picioare și, adesea, trunchiul).

Documente relevante:

• Hotărâre anonimizată a Tribunalului Arad