În cazul în care un pacient se declară nemulțumit de serviciile de care a beneficiat din partea unui medic sau consideră că acesta a săvârșit malpraxis medical, generator de prejudicii asupra pacientului, acesta se poate adresa mai multor instituții de la nivel local și național. Printre acestea se numără și Colegiul Medicilor, instituție de interes public și fără scop patrimonial, cu rol în controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea normelor care organizează şi reglementează exercițiul profesiei, dar și reprezentarea intereselor profesiei de medic.
În acest sens, Colegiul Medicilor din România este abilitat să analizeze cazurile de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională.
Astfel, în conformitate cu Decizia nr. 12 din 17 decembrie 2021 pentru aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi, respectiv, al Colegiului Medicilor din România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 7 februarie 2022, orice persoană interesată trebuie să respecte anumite proceduri în momentul depunerii sesizării. Mai exact, Capitolul II explicitează pe larg modalitatea de înregistrare a plângerii și procedura de soluționare a acesteia.
Așadar nu există un model de plângere împotriva unui medic, însă legislația română prevede în amănunt pașii pe care o persoană nemulțumită de prestația profesională a unui medic îi poate urma în această situație.
Pentru început, conform art. 19, alin. (2), plângerea împotriva unui medic se va depună la colegiul teritorial la care medicul este înscris, care o va înainta la Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România. Aceasta se poate depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin servicii poştale sau de curierat, în original. Pentru a produce efecte juridice, aceasta trebuie să conțină o serie de informații obligatorii:
- numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului (a pacientului sau a persoanei ce consideră că a suferit un prejudiciu);
- numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;
- descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc – în acest sens, plângerea poate fi însoţită de orice document considerat necesar de către petent în dovedirea susţinerilor sale;
- prezentarea prejudiciului fizic şi moral creat pacientului, precum şi solicitările petentului pe care doreşte să le supună analizei şi judecăţii;
- semnătura petentului, în format olograf sau electronic.
În situația excepțională în care nu poate fi indicat numele şi prenumele medicului împotriva căruia este îndreptată plângerea, dar se poate face dovada demersurilor, colegiul teritorial va solicita unităţilor sanitare în care medicul îşi desfăşoară activitatea informaţiile necesare identificării acestuia.
În cazul în care plângerea este incompletă, petentul va avea la dispoziție 15 zile pentru a completa cu informațiile solicitate de către Biroul executiv. Amintim faptul că nu se poate da curs plângerilor trimise prin e-mail nesemnate electronic, fax ori depuse sau trimise în fotocopii.
În cel mai scurt timp, plângerea este analizată de către Biroul consiliului teritorial, iar acesta are capacitatea de a decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare. Această decizie este comunicată petentului și medicului în cauză, iar împotriva deciziei se poate depune poate depune contestație la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu art. 24 alin. (2) din cadrul aceluiași act normativ.
Dacă ancheta disciplinară este declanșată, plângerea, împreună cu decizia biroului consiliului, se înaintează către Comisia de jurisdicții profesională teritorială. Aceasta poate stabili dacă va fi audiată persoana care a făcut plângerea și data audierii, dacă este necesar să fie audiate şi alte persoane, dacă sunt necesare înscrisuri suplimentare sau dacă este necesară efectuarea unei expertize, a unei documentări suplimentare, consultarea unei comisii de specialitate sau orice alte măsuri necesare în vederea soluționării juste a cauzei.
În urma demersurilor întreprinse și consemnate de către Comisia de jurisdicţie profesională teritorială, dosarul este trimis Comisiei de disciplină în maximum 15 zile lucrătoare de la data şedinţei Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială. Completul de judecată va fi format din 3 membri și poate solicita probe sau audieri suplimentare.
Completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:
- respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
- admiterea plângerii şi aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de lege.
În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de Comisia de disciplină a colegiului teritorial. Această contestație trebuie să conțină, în mod corelativ, anumite elemente: numele şi prenumele contestatorului, domiciliul, respectiv sediul contestatorului, obiectul contestaţiei, motivarea acesteia și mijloacele de probă pe care se sprijină și, bineînțeles, semnătura contestatorului.
Cu ocazia primei şedinţe, Comisia de jurisdicţie profesională naţională verifică îndeplinirea condiţiilor legale de formă şi fond ale contestaţiei, iar, în cazul în care toate acestea sunt îndeplinite, se întocmește un referat în acest sens, iar dosarul aferent se trimite către Comisia superioară de disciplină.
La soluţionarea contestaţiei şi redactarea deciziei Comisiei superioare de disciplină preşedintele completului/completul de judecată va colabora cu consilierii angajaţi la Departamentul de jurisdicţie profesională al Colegiului Medicilor din România.
După finalizarea măsurilor de cercetare, Comisia superioară de disciplină stabileşte una dintre următoarele soluţii:
- respinge contestaţia şi menţine dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;
- admite, în tot sau în parte, contestaţia şi dispune anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial.
În cazul admiterii contestaţiei, Comisia superioară de disciplină poate dispune trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale, sau poate reţine cauza în vederea judecării fondului.
În final, refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial poate fi dispusă atât pentru motive ce ţin de fondul cauzei, cât şi pentru încălcarea aspectelor procedurale, chiar dacă acestea au fost constatate din oficiu de Comisia superioară de disciplină şi nu au fost invocate expres prin contestaţie.
