Malpraxisul medical reprezintă greșeala comisă în exercitarea profesiei de către un cadru medical, de regulă medic, prin abaterea de la standardul de îngrijire și tratament pentru o anumită patologie, și care cauzează pacientului un prejudiciu material și moral.
De obicei malpraxisul medical are la bază o acțiune a medicului (efectuarea unei operații în mod greșit sau fără indicație, prescrierea unui tratament medicamentos eronat etc., externarea prematură a pacientului).
Totuși, există nenumărate situații în care greșeala constă într-o inacțiune a medicului, acesta omițând să facă ceea ce lumea medicală se așteaptă de la el într-o anumită situație dată (neefectuarea unor investigații paraclinice, omisiunea efectuării unei intervenții chirurgicale de urgență, netrimiterea la un eșantion superior etc.).
Așadar, de esența malpraxisului este atât greșeala medicului, cât și prejudiciul cauzat pacientului ca urmare a abaterii de la standardul de îngrijire și tratament, iar în lipsa celui din urmă element, greșeala medicului nu mai are relevanță juridică.
Potrivit legii malpraxisului medical (Legea nr. 95/2006), în situația în care un pacient este victimă a unui act medical defectuos, acesta este îndreptățit să se adreseze justiției pentru repararea prejudiciului cauzat de către cel responsabil de producerea acestuia.
În măsura în care în cadrul procesului civil sau penal pacientul dovedește că medicul care l-a îngrijit și tratat a comis o greșeală medicală și astfel i s-a produs un prejudiciu, instanța de judecată va putea dispune obligarea vinovatului și a persoanelor responsabile civilmente (spitalul și/sau asigurătorul) la plata unor despăgubiri bănești pentru repararea prejudiciului.
Astfel, pacientul va putea solicita despăgubiri materiale, constând în costul eventualelor tratamente medicale necesare pentru însănătoșire. Spre exemplu, un pacient urmează un tratament stomatologic de reabilitare totală orală, însă medicul stomatolog nu tratează canalele tuturor dinților înainte de a fixa lucrarea protetică. La scurt timp de la cimentarea definitivă a protezei, la unul dintre dinții netratați se dezvoltă o infecție a rădăcinii (reacție apicală) care necesită intervenție de urgență, ablația sau îndepărtarea lucrării protetice, tratament de canal și reprotezare.
Într-o asemenea situație, pacientul va putea solicita de la medicul stomatolog în justiție plata costurilor noilor lucrări stomatologice efectuate pentru soluționarea complicațiilor.
Totodată, legea recunoaște pacientului dreptul de a obține daune morale, pentru repararea prejudiciului nepatrimonial, respectiv pentru suferințele fizice și psihice resimțite ca urmare a comiterii malpraxisului medical. Spre exemplu, un pacient operat de apendicită acută, dezvoltă postoperatoriu anumite complicații pe care medicul curant nu le sesizează și se dispune externarea sa prematură. A doua zi de la externare, pacientul se internează de urgență la un alt spital unde suferă o intervenție chirurgicală de urgență, întrucât postoperator a apărut o fistulă digestivă care a cauzat mai apoi o peritonită generalizată.
În această situație, pacientul va putea solicita instanței de judecată obligarea medicului curant care a efectuat prima intervenție de apendicectomie și nu a sesizat complicațiile postoperatorii la plata unor despăgubiri morale (constând într-o sumă de bani), întrucât acestuia i-a fost pusă în primejdie viața ca urmare a dezvoltării peritonitei generalizate.
O altă situație în care pot fi solicitate daune morale în justiție este cea în care victima decedează ca urmare a actului medical greșit sau ca urmare a inacțiunii unui medic. Astfel, rudele decedatului (părinții, copiii, frații, nepoții sau alte persoane care au avut cu victima o relație de afecțiune) pot solicita acordarea de daune morale pentru suferințele încercate ca urmare a decesului pacientului.
Cuantumul sumei de bani pe care victima o poate primi cu titlu de daune morale în instanță este influențată în principal de intensitatea vătămării integrității și sănătății fizice și psihice, dar și de calitatea apărărilor formulate în proces de către victimă.
Am remarcat că în ultimii ani despăgubirile acordate de instanțele de judecată din România cu titlu de daune morale au crescut semnificativ, existând spețe în care persoanele responsabile au fost obligate la plata unor daune morale de ordinul zecilor și chiar sutelor de mii de euro.
Pagini relevante: Cazuri de malpraxis solutionate. Spețe de malpraxis medical în curs de soluționare.
