Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert, anume „Sectorul comerţ în România – un bilanţ după trei decenii de transformări”, au fost identificate trei faze principale în dezvoltarea sectorului comerţ, respectiv:
- anii 1990 – începutul anilor 2000 (perioada de glorie a micului comerţ),
- jumătatea anilor 2000 – finalul anilor 2010 (pătrunderea și ascensiunea multinaţionalelor pe piață) şi
- sfârşitul perioadei 2010 – prezent, dezvoltarea propriu-zisă a comerţului electronic.
În acest context, legiuitorul a considerat necesară incriminarea unor comportamente care vizează acest subiect cu ajutorul Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic. Simultan, actul normativ urmărește și transpunerea Deciziei-cadru a Consiliului european 2001/413/JAI de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul.
Prin urmare, infracțiunea analizată protejează atât patrimoniul persoanei titulare a instrumentului de plată, cât şi încrederea publică în instrumentele de plată electronică şi activităţile ce derivă din utilizarea acestora.
Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos – cadru legal
Conform dispoziţiilor art. 250 C.pen., pe lângă varianta tip, infracţiunea prezintă o formă asimilată şi o variantă atenuată, după cum urmează:
- Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de moneda electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plata electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani (varianta tip),
- Cu aceeași pedeapsa se sancționează efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1) , prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive (forma asimilată),
- Transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. 1, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani (varianta atenuată).
Structura infracţiunii
Textul de lege din art. 250 alin. 1 C.pen. urmăreşte protejarea relațiilor sociale patrimoniale a căror bună desfășurare depinde de utilizarea legitimă a instrumentelor de plată electronice, aşa cum sunt definite de art. 180 C.pen., ca fiind acele instrumente care permit titularului să efectueze retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare.
Dacă ne raportăm la subiectul activ (persoana care săvârșește infracțiunea), acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică. Spre exemplu, fapta inculpatului persoană fizică care, folosind un card bancar Mastercard, a accesat fără drept sistemul informatic, POS-ul ING Bank, montat în incinta unui magazin și a efectuat nu mai puţin de 16 tranzacții comerciale, profitând de faptul că respectivul card bancar avea setată opţiunea „contactless” ce permite efectuarea de tranzacții financiare fără PIN, în limita a 100 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, arată Sentința penală nr. 945 din 10 mai 2018 pronunţată de Tribunalul București. Totodată, subiect pasiv (persoana asupra căreia se îndreaptă acțiunea sau inacțiunea infracţională) poate fi orice persoană fizică sau juridică.
Potrivit Deciziei CCR nr. 353 din 22 mai 2018, obiectul material al infracțiunii analizate este reprezentat de numerarul ori datele informatice referitoare la fondurile bănești stocate pe instrumentul de monedă electronică. Practic, elementul material în varianta tip constă în efectuarea de operațiuni de retragere, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori transfer de fonduri, fără consimțământul titularului.
De asemenea, obiectul material priveşte chiar instrumentul de plată utilizat în mod fraudulos, dacă acest instrument este reprezentat de un suport material. Spre exemplu, obiectul material în cazul efectuării de operaţiuni financiare frauduloase poate fi reprezentat de un card de plastic, atunci când acţiunea reglementată de legiuitor este realizată asupra acestuia. Însă, se poate observa cu uşurinţă că indiferent de varianta întâlnită în practică, infracţiunea presupune existenţa unei situații premisă, adică existența unor mijloace de plată electronice, care sunt utilizate fraudulos pentru a efectua tranzacții electronice.
Totodată, însăşi Decizia-cadru 2001/413/JHA privind combaterea fraudei și contrafacerea unor sisteme de plată, altele decât numerarul, defineşte noţiunea de „instrument de plată” ca fiind un instrument corporal, altul decât moneda legală (bancnote sau monede) care, în funcție de natura lui specifică, singur sau împreună cu un alt instrument de plată, conferă posibilitatea deținătorului sau utilizatorului să transfere bani sau o valoare bănească (transferul credit, ordinul de plată, debitarea directă, cardul, cecul, cambia și biletul la ordin etc.).
Întrucât digitalizarea face parte din majoritatea activităţilor cotidiene pe care le realizăm, pot exista situaţii în care făptuitorul utilizează contul de AppStore ori cel de Google Play, fără consimțământul deținătorului legitim, pentru a descărca în propriul dispozitiv (cu IOS, Android etc.) aplicații, cărți electronice sau filme, contra cost. Astfel, persoana în cauză săvârşeşte de fapt infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos deoarece contul de AppStore ( Google Play) conține și utilizează informații referitoare la instrumentul de plată electronică introdus în aplicaţie de titular, produsele achiziționate de cel incriminat fiind plătite prin debitarea directă a instrumentului în cauză.
Din perspectiva formei de vinovăție cerute (latura subiectivă), apreciem că infracțiunea poate fi comisă atât cu intenție directă cât și cu intenție indirectă.
Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos se sancționează cu închisoarea de la 2 la 7 ani. În varianta transmiterii de informații, fapta este sancţionată cu închisoarea de la unu la cinci ani. Mai mult, conform dispoziţiilor art. 252 C.pen., inclusiv tentativa se pedepsește.
Aşa cum menţionam la începutul acestei analize, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prezintă şi o formă agravată. În această situaţie, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate dacă fapta a produs consecințe deosebit de grave, adică o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei.
Deţinând o vastă experiență practică consolidată de o bază teoretică semnificativă, Cabinetul de avocat Tărău Andrei este specializat în soluționarea cazurilor de infracţiuni bazate pe fraudă. Asigurăm o comunicare eficientă pe durata întregului proces penal, serviciile noastre fiind disponibile la nivel naţional.
Principalele surse de informare:
- Codul Penal (Legea 286/2009),
- Bodoroncea, V. Cioclei & co, Codul penal. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2016,
- Dobrinoiu în Noul Cod penal comentat. Partea specială, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2016.
